Nu mai reprezinta demult o noutate ca poluarea reprezinta, astazi, una dintre preocuparile majore ale societatii. Astfel, legislatia cu privire la protectia mediului a devenit din ce in ce mai stricta, iar normele de aplicare au devenit aproape general valabile, in majoritatea tarilor. Prin urmare, daca e sa vorbim in termeni de economie si protectie a mediului, lupta impotriva poluarii a devenit aproape un scop in sine, pentru multe guverne.
Pe de alta parte, importanta resurselor de apa proaspata a devenit o preocupare strategica a omenirii, poate mai mult ca niciodata, iar managementul sustenabil al acestor resurse poate fi gasit in aproape orice lucrare stiintifica si pe agenda oricaror politici de natura sociala ori economica. In ciuda acestor aspecte, resursele de apa par sa se confrunte cu o mare problema, la nivel calitativ, dar si cantitativ, pe intreg mapamondul.
Cresterea poluarii, industrializarea masiva si dezvoltarea economica dau nastere la riscuri severe in termeni de disponibilitate si asigurare a calitatii resurselor de apa, in mai multe zone de pe Glob.
Problema deficitului de apa in zona Africii de Nord si a Orientului Mijlociu este deja arhicunoscuta. Multe zone din aceasta regiune sunt aride sau semi-aride, cu ploi care cad sezonier sau extrem de sporadic.
Astfel, desi se estimeaza ca destine aproximativ 5 la suta din populatia lumii, dispune de mai putin de unu la suta din resursele de apa consumate anual.
Pe de alta parte, cererea de apa si fose septice in aceste regiuni este in crestere, de la un an la altul. Populatia aproape ca s-a dublat in ultimele trei decenii, ajungand la aproape 280 de milioane de locuitori, existand riscul cresterii in acelasi ritm in urmatorii 30-40 de ani. Acest lucru se poate observa cu precadere in marile orase, unde populatia creste anual cu cateva procente si care concentreaza peste doua treimi din populatia intregii regiuni.
Prin urmare, asistam la un fenomen periculos, prin care populatia creste vertiginos de la un an la altul, iar resursele de apa raman aceleasi sau, dimpotriva, se imputineaza in mod dramatic. Prin urmare, daca in anii 60-70 ai secolului trecut consumul de apa se ridica undeva la peste 3000 de metri cubi pe cap de locuitori anual, astazi, acesta a scazut la putin peste o mie de metri cubi anual, ceea ce reprezinta o cadere la mai putin de o treime.
Este cumva explicabil, daca luam in calcul ca si populatia aproape ca s-a dublat in toata aceasta perioada. Iar previziunile sunt si mai dramatice, estimandu-se ca pana in anul 2025 consumul de apa ar putea scadea aproape la jumatate fata de cel actual.
Nu trebuie ignorat nici factorul economic, unde cea mai mare pondere a consumului o ocupa agricultura, cu peste 80 la suta, urmata de industrie si consum casnic, care insumeaza putin peste zece la suta din consum. Prin urmare, consumul rational de apa si metodele de regenerare a resurselor sunt o preocupare mai mult decat stringenta.
