Ia este o componenta care face parte din costumul popular romanesc inca din cele mai vechi timpuri, iar radacinile sale iși au originea in portul getilor, a dacilor si a tracilor.
Din basoreliefurile de demult, care ii infațișeaza pe daci, se puteau observa in portul acestora camasi cu maneci lungi, care aveau o croiala de tip tunica, alba și lunga, dintr-o singura bucata, in timp ce pantalonii erau stramți și lungi (ciareci, ițari).
Pentru a fi complet, portul trebuia sa mai contina un brau sau chimir, in timp ce incaltamintea trebuia sa fie reprezentata de o pereche de opinci.
In ceea ce le priveste pe femei, acestea imbracau o camasa de panza (o ie mai pe intelesul tuturor), poale si piese care aveau rolul de a acoperi picioarele. Aceste piese care acopereau picioarele au primit apoi denumiri precum catrinta, fota, opreg sau valnic.
In acele vremuri, femeile purtau pe cap fel si fel de tesaturi si podoabe precum naframe, cepse, cunnuni sau marame, in timp ce barbatii purtau caciuli.
Odata cu trecerea timpului insa, costumatiile barbatilor la fel ca si costumatiile femeilor s-au diferentiat din ce in ce mai mult, astfel ca s-a ajuns ca tunica pe care la inceputuri o purtau atat femeile cat si barbatii, a inceput sa capete caractere distincte, astfel ca ofata cu trecerea timpului, vesmantul romanesc s-a transormat in ie traditionala romaneasca.
In zilele noastre, portul popular este autentic si aminteste de portul dacilor. Acesta poate sa fie intalnit in diferite zone ale tarii, insa de regula portul popular se poarta mai mult in zonele montane, acolo unde influentele culturale s-au pastrat cel mai bine.
Ei bine, trebuie precizat ca daca in cazul barbatilor discutam despre camasi populare, in ceea ce le priveste pe femei trebuie sa folosim termenul de de ie populara sau ie romaneasca cu maneca scurta.
Aceste articole de vestimentatie, la fel ca si in trecut, si in prezent pot avea diferite semnificatii, astfel ca ele pot sa fie purtate pentru a acoperi goliciunea trupeasca, insa ele pot sa fie purtate si pentru a transmite un mesaj pentru comunicarea din care face perte persoana care o poarta.
Plus de asta, iile au si semnificatii magico – religioase datorita motivelor, datorita cromaticii si datorita lucraturii folosite.
La inceputurile sale, ia era realizata din in, canepa sau lana, in timp ce mai tarziu au inceput sa se cinfectioneze astfel de articole vestimentare chiar si din bumbac tors la fuior. Iile erau si sunt preponderent impodobite cu broderii la maneci, la piept si la gat.
Dupa cum spuneam ceva mai sus in articol, de regula iile se poarta inca in Romania in zonele montane, insa ele se poarta si la nunti, la botezuri sau la alte evenimente. Acestea pot sa fie purtate pentru a arata de exemplu statutul social, insa ele pot transmite si un mesaj despre varsta celui sau a celei care o poarta sau chiar si despre meseria persoanei respective.
Asadar, chiar daca vedem cu totii ca in anul 2018 se poarta ia romaneasca, trebuie precizat faptul ca acestea se poarta inca de pe vremea dacilor.
