Sumanele intalnite in regiunea Moldovei se pot imparti dupa utilitatea lor sezoniera si dupa utilizarea lor vestimentara.
Dupa utilitatea sezoniera se deosebesc doua categorii: sumane scurte, „sumaiese”, numite si „genunchiere”, si sumane lungi. Sumanele scurte se purtau in special toamna sau primavara si in unele zile ploioase, chiar vara. Sumanele lungi se purtau in timpul iernii. Pe sub sumane, iarna, se imbracau cojoace.
In functie de folosirea lor vestimentara sumanele se impart in sumane pentru uzul zilnic si sumane pentru zile de sarbatoare, iar in prezent pot fi achizitionate de la Iiana.
Sumanele obisnuite de munca se fac din lana „brumarie” sau „neagra”, croite simplu cu un singur clin sau fald la parti si guler drept, fara ornamente. Sumanul purtat in zi de lucru se mai numea si suman „prost” si „suman batranesc”.
Sumanele de sarbatoare se faceau din lana de „noate” si lana vopsita vegetal. Se mai faceau sumane din „mite”; tesatura din mite era mai subtire si se numea siac. Sumanul de sarbatoare avea falduri duble la parti, iar gulerul drept era transformat in guler intors, guler dublu sau guler „nant”.
In anumite parti din Moldova, croiul sumanului a ramas cu acelasi guler drept. Asa se intalneste in satul Letea Veche, Bacau. Gulerul intors este purtat numai de petreni, locutorii din jurul orasului Piatra-Neamt. Gulerul drept al sumanelor purtate in zi de sarbatoare se intalneste in nordul Moldovei si in zona podisului central moldovenesc, alaturi de gulerul dublu. O data cu modificarea gulerului s-au transformat si nasturii. „Bunghii” de sarad mici care umblau „balalau” au fost inlocuiti cu „bunghii” mari.
Sumanele speciale pentru zilele de sarbatoare erau bogat ornamentate, indeosebi cele purtate de tineri. In ornamentatia sumanelor predomina monocromia. Cea mai frecventa culoare utilizata era negrul, cu care se vopseau aplicatiile de snururi numite „saraduri”. In partile Husului, ornamentele din sarad sau „gaitan” sunt vopsite in rosu si alb.
Ornamentica sumanelor. Sumanele moldovenesti erau, in general, bogat ornamentate cu sarad. Extrem de importanta este combinatia acestor saraduri ca elemente de baza ale ornamenticii sumanelor. Cu cat sumanul este mai evoluat, cu atat este mai bogat ornamentat. Sumanele oamenilor instariti erau mai bogat impodobite cu saraduri. Ornamentele ce impodobeau sumanul erau bine conturate pe guler, pe falduri, pe piepti,maneci buzunare si de jur imprejurul poalei. Motivele ornamentale executate cu sarad pe sumanele moldovenesti erau „zgardita” si „satranca”.
In Nordul Moldovei s-a intalnit si motivul „subzaguri” sau „zigzaguri” si flori. De asemenea, motivul „pielea gainii” si „ploite”. Aceste motive nu erau altceva decat variantele motivului „satranca”, intalnit pe sumanul din zonele Falticeni, Iasi si Bacau. Ornamente bogate pe sumane se gasesc in satul Miron Costin, din jurul Bacaului. Ornamentele de sarad negru imbinat in motiv „satranca” pe tesatura „brumarie” sunt de o neintrecuta frumusete. In Letea Veche acelasi ornamente cu motiv „satranca” (cu 9 ate, cu 5 sau 3 ate) erau executate pe sumanele negru sau maro.
In zona Neamtului, la Ghindaoani, infloritura de pe sumane se numeste „rasadaitura”. Localnicii vorbesc despre sumane „rasaduite” nu saraduite. Motivele ornamentale executate pe sumanele de Ghindaoani erau „zgardita” cu 3 ate si „ratica” cu 2 randuri de „bunghi”.
In satele din zona podisului central moldovenesc femeile purtau catavenci, un fel de scurte cu „nisada” de vulpe. Pentru zi de lucru, se intrebuintau catavencile din panura tesuta in casa. Catavencile de sarbatoare se confectioneau din stofa de oras. Catavencile de sarbatoare se confectioneau din stofa de oras. Cataveicile de sarbatoare se confectioneau din stofa de oras. Cataveicile se purtau la hora de fetele tinere, ca sa anunte astfel satul ca zestrea este gata si se pot marita. In prezent, cataveica mai este purtata in satele din zona podisului central moldovenesc, de femeile batrane.
Ca fenomen general, se poate afirma ca in Moldova sumanul a inceput sa fie inlocuit cu paltonul orasenesc. In zonele de munte, stofa folosita pentru paltoane este tot postavul din care se faceau sumane. Asemenea sumanului, cateveica este si ea pe cale de disparitie.
